GANDUL vă prezintă, în exclusivitate, cele mai importante modificări atât în învăţământul preuniversitar, în cel superior, în învăţământul pentru minorităţi, în baza materială a educaţiei, în învăţământul particular, ori în ceea ce priveşte recunoaşterea diplomelor, certificatelor şi calificărilor şi statutul personalului didactic.
Învăţământul preuniversitar
Învăţământul obligatoriu în România va fi de 11 clase şi cuprinde şi grupa mare, pregătitoare pentru şcoală şi clasele I-X. Obligaţia de a frecventa învăţământul de 11 clase la zi încetează la 18 ani. (Asta înseamnă că tinerii care nu finalizează învăţământul obligatoriu până la 18 ani, îl pot termina la celelalte forme de învăţământ: fără frecvenţă, frecvenţă redusă.
- Se generalizează învăţământul de 13 clase (se propune astfel, generalizarea liceului).
Învăţământul de stat, dar şi cel particular acreditat va primi finanţare de bază de la bugetul de stat, de la bugetele locale şi din alte surse.
-Educaţia va primi anual minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv, iar Cercetarea va primi 1% din PIB.
- Educaţia din sistemul naţional de învăţământ se desfăşoară în limba română. Aceste se poate desfăşura şi în limba maternă şi în limbi de circulaţie internaţională.
- Învăţarea limbii române, ca limbă oficială, este obligatorie pentru toţi cetăţenii români, indiferent de etnie.
- Religia, ca disciplină şcolară, face parte din trunchiul comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea. Dacă solicită în scris, părintele sau elevul major, poate să nu frecventeze orele de religie, iar situaţia şcolară i se va încheia fără această disciplină.
- Statul va acorda echivalentul a 500 de euro (la cursul de schimb leu/euro dat de BNR), fiecărui copil, cetăţean român, la naşterea acestuia. Suma se depune într-un cont de depozit, numit cont pentru educaţie permanentă. Titularul contului este singura persoană care poate retrage suma din acest cont, începând cu vârsta de 14 ani. Utilizarea sumelor în alte condiţii decât pentru educaţie constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni, la un an.
Învăţământul preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
Învăţământul obligatoriu în România va fi de 11 clase şi cuprinde şi grupa mare, pregătitoare pentru şcoală şi clasele I-X. Obligaţia de a frecventa învăţământul de 11 clase la zi încetează la 18 ani. (Asta înseamnă că tinerii care nu finalizează învăţământul obligatoriu până la 18 ani, îl pot termina la celelalte forme de învăţământ: fără frecvenţă, frecvenţă redusă.
- Se generalizează învăţământul de 13 clase (se propune astfel, generalizarea liceului).
Învăţământul de stat, dar şi cel particular acreditat va primi finanţare de bază de la bugetul de stat, de la bugetele locale şi din alte surse.
-Educaţia va primi anual minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv, iar Cercetarea va primi 1% din PIB.
- Educaţia din sistemul naţional de învăţământ se desfăşoară în limba română. Aceste se poate desfăşura şi în limba maternă şi în limbi de circulaţie internaţională.
- Învăţarea limbii române, ca limbă oficială, este obligatorie pentru toţi cetăţenii români, indiferent de etnie.
- Religia, ca disciplină şcolară, face parte din trunchiul comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea. Dacă solicită în scris, părintele sau elevul major, poate să nu frecventeze orele de religie, iar situaţia şcolară i se va încheia fără această disciplină.
- Statul va acorda echivalentul a 500 de euro (la cursul de schimb leu/euro dat de BNR), fiecărui copil, cetăţean român, la naşterea acestuia. Suma se depune într-un cont de depozit, numit cont pentru educaţie permanentă. Titularul contului este singura persoană care poate retrage suma din acest cont, începând cu vârsta de 14 ani. Utilizarea sumelor în alte condiţii decât pentru educaţie constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni, la un an.
Învăţământul preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a) educaţie timpurie formată din nivelul ante-preşcolar (4 luni - 3 ani), respectiv nivelul preşcolar (3 - 6/7 ani), cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, pregătitoare pentru şcoală;
b) învăţământ primar: clasele I-IV;
c) învăţământ secundar care cuprinde:
b) învăţământ primar: clasele I-IV;
c) învăţământ secundar care cuprinde:
i. învăţământ secundar inferior: gimnaziu, clasele V-VIII;
ii. învăţământ secundar superior: liceu, clasele IX-XII/XIII;
d) învăţământ profesional postobligatoriu organizat în filiera tehnologică;
e) învăţământ terţiar non-universitar: învăţământ postliceal.
• În clasa I sunt înscrişi copiii care au urmat grupa mare, pregătitoare pentru şcoală şi care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar.
• Continuarea studiilor din învăţământul secundar inferior, gimnazial în învăţământul secundar superior, liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi orientare şcolară şi profesională, fundamentat pe cunoaşterea elevilor şi pe recomandările cadrelor didactice, precum şi pe rezultatele învăţării şi pe opţiunile individuale.
• Pentru orientarea şcolară şi profesională a absolvenţilor clasei a VIII-a şi continuarea studiilor în clasa a IX-a, liceele pot opta pentru următoarele soluţii privind selectarea:
I. Soluţia fără examinare, în cadrul căreia se iau în considerare:
d) învăţământ profesional postobligatoriu organizat în filiera tehnologică;
e) învăţământ terţiar non-universitar: învăţământ postliceal.
• În clasa I sunt înscrişi copiii care au urmat grupa mare, pregătitoare pentru şcoală şi care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar.
• Continuarea studiilor din învăţământul secundar inferior, gimnazial în învăţământul secundar superior, liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi orientare şcolară şi profesională, fundamentat pe cunoaşterea elevilor şi pe recomandările cadrelor didactice, precum şi pe rezultatele învăţării şi pe opţiunile individuale.
• Pentru orientarea şcolară şi profesională a absolvenţilor clasei a VIII-a şi continuarea studiilor în clasa a IX-a, liceele pot opta pentru următoarele soluţii privind selectarea:
I. Soluţia fără examinare, în cadrul căreia se iau în considerare:
a) rezultatele şcolare obţinute pe parcursul claselor V-VIII, ca indicator general al performanţelor elevului în raport cu standardele curriculare;A= rezultatele şcolare obţinute pe parcursul claselor V-VIII, ca indicator general al performanţelor elevului în raport cu standardele curriculare;
b) rezultatele obţinute la o testare naţională realizată la finalul clasei a VIII-a şi structurată după modelul testărilor internaţionale standardizate, ca indicator specific privind competenţele-cheie formate pe parcursul învăţământului general de tip comprehensiv.
II. Soluţia cu examinare, în cadrul căreia probele şi metodologia de concurs sunt stabilite de către fiecare liceu. În media finală rezultată în urma examinării, ponderea rezultatelor şcolare obţinute pe parcursul claselor V-VIII şi a rezultatelor obţinute la testarea naţională realizată la finalul clasei a VIII-a va fi de cel puţin 50%.
Şcolile au obligaţia ca până la data de 1 septembrie să anunţe public modalitatea de selecţie pentru care optează.
- Rezultatele învăţării precizate la alin. (3) sunt consemnate pentru fiecare elev în portofoliul personal pentru educaţie permanentă.
- Organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale precizate la alin. (3), lit. b), procedura de trecere a absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a, precum şi ponderea rezultatelor şcolare, respectiv a rezultatelor obţinute la testarea naţională realizată la finalul clasei a VIII-a se reglementează prin metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, aprobată prin ordin al ministrului şi dată publicităţii pentru fiecare promoţie la începutul învăţământului secundar inferior, gimnazial.
- Absolvenţii clasei a X-a îşi pot continua studiile în clasa a XI-a, de regulă, în cadrul aceleiaşi filiere, profil şi, după caz, specializare, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării şi dată publicităţii pentru fiecare promoţie la începutul învăţământului secundar superior, liceal.
- Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este cuprins între cel mult 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar şi cel mult 30 de ore pe săptămână pentru învăţământul secundar. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare, câţi şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate, conform prezentei legi.
- Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul secundar cuprind 60& discipline din trunchiul comun, de regulă 20% curriculum diferenţiat, şi de regulă 20% curriculum la decizia şcolii/curriculum în dezvoltare locală.
- Disciplinele şi activităţile cuprinse în curriculum la decizia şcolii/curriculumul în dezvvoltarea locală se stabilesc de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, pe baza consultării cadrelor didactice prin consiliul profesoral, a elevilor prin consiliul consultativ al elevilor, a părinţilor prin comitetul reprezentatv al părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale şi, după caz, a agenţilor economici cu care unitatea de învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a elevilor.
- Programele şcolare vor acoperi maximum 75% din numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ. Cadrul didactic dispune de minimum 25% din numărul de ore alocat fiecărei discipline pentru implementarea planurilor individualizate de învăţare şi optimizare a învăţării la clasă a elevilor.
- Evaluarea predicativă a elevilor. Aceasta se realizează obligatoriu de cadrele didactice la începutul fiecărui an şcolar, pentru fiecare disciplină/modul de pregătire din planurile-cadru de învăţământ corespunzătoare. Pe baza rezultatelor evaluării predicative, se stabileşte nivelul iniţial al cunoştinţelor, deprinderilor/abilităţilor şi atitudinilor pentru fiecare elev, considerat ca nivel de referinţă pentru anul şcolar şi disciplina/modulul de pregătire respectiv. Această evaluare nu are influenţă asupra traseului educaţional ulterior.
- Examenul naţional de bacalaureat va cuprinde trei probe scrise (n.n. - patru pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale) în funcţie de profilurile absolvite:
proba I - limbă şi literatură română - probă comună pentru toate profilurile şi specializările;
II. Soluţia cu examinare, în cadrul căreia probele şi metodologia de concurs sunt stabilite de către fiecare liceu. În media finală rezultată în urma examinării, ponderea rezultatelor şcolare obţinute pe parcursul claselor V-VIII şi a rezultatelor obţinute la testarea naţională realizată la finalul clasei a VIII-a va fi de cel puţin 50%.
Şcolile au obligaţia ca până la data de 1 septembrie să anunţe public modalitatea de selecţie pentru care optează.
- Rezultatele învăţării precizate la alin. (3) sunt consemnate pentru fiecare elev în portofoliul personal pentru educaţie permanentă.
- Organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale precizate la alin. (3), lit. b), procedura de trecere a absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a, precum şi ponderea rezultatelor şcolare, respectiv a rezultatelor obţinute la testarea naţională realizată la finalul clasei a VIII-a se reglementează prin metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, aprobată prin ordin al ministrului şi dată publicităţii pentru fiecare promoţie la începutul învăţământului secundar inferior, gimnazial.
- Absolvenţii clasei a X-a îşi pot continua studiile în clasa a XI-a, de regulă, în cadrul aceleiaşi filiere, profil şi, după caz, specializare, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării şi dată publicităţii pentru fiecare promoţie la începutul învăţământului secundar superior, liceal.
- Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este cuprins între cel mult 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar şi cel mult 30 de ore pe săptămână pentru învăţământul secundar. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare, câţi şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate, conform prezentei legi.
- Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul secundar cuprind 60& discipline din trunchiul comun, de regulă 20% curriculum diferenţiat, şi de regulă 20% curriculum la decizia şcolii/curriculum în dezvoltare locală.
- Disciplinele şi activităţile cuprinse în curriculum la decizia şcolii/curriculumul în dezvvoltarea locală se stabilesc de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, pe baza consultării cadrelor didactice prin consiliul profesoral, a elevilor prin consiliul consultativ al elevilor, a părinţilor prin comitetul reprezentatv al părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale şi, după caz, a agenţilor economici cu care unitatea de învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a elevilor.
- Programele şcolare vor acoperi maximum 75% din numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ. Cadrul didactic dispune de minimum 25% din numărul de ore alocat fiecărei discipline pentru implementarea planurilor individualizate de învăţare şi optimizare a învăţării la clasă a elevilor.
- Evaluarea predicativă a elevilor. Aceasta se realizează obligatoriu de cadrele didactice la începutul fiecărui an şcolar, pentru fiecare disciplină/modul de pregătire din planurile-cadru de învăţământ corespunzătoare. Pe baza rezultatelor evaluării predicative, se stabileşte nivelul iniţial al cunoştinţelor, deprinderilor/abilităţilor şi atitudinilor pentru fiecare elev, considerat ca nivel de referinţă pentru anul şcolar şi disciplina/modulul de pregătire respectiv. Această evaluare nu are influenţă asupra traseului educaţional ulterior.
- Examenul naţional de bacalaureat va cuprinde trei probe scrise (n.n. - patru pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale) în funcţie de profilurile absolvite:
proba I - limbă şi literatură română - probă comună pentru toate profilurile şi specializările;
proba II - o probă scrisă, diferenţiată în funcţie de filieră şi profil: matematică - pentru profilul real, pentru filiera tehnologică sau pentru filiera vocaţională; istorie - pentru profilul umanist din filiera teoretică sau vocaţională;
proba III - o probă la alegere, în funcţie de filieră, profil şi specializare dintre grupele de discipline: fizică, chimie, biologie sau informatică - sau geografie, filosofie, logică, argumentare şi comunicare, economie, psihologie şi sociologie.
Învăţământul universitar
- Se înăspreşte modul de acordare a acreditării programelor de studiu, eliminându-se totodată posibilele interpretări ale legii. Astfel, o universitate îşi va putea deschide programe de studiu doar daca are avizul legal pentru locaţia şi forma de învăţământ respectivă. Mai mult, o universitate va primi acreditarea doar dacă are minimum cinci programe de studiu acreditate iar instituţiile de învăţământ superior care au primit doar nivel intermediar al acreditării, anume autorizarea provizorie nu vor mai putea folosi titulatura de "universitate". Programele de studiu şi universităţile vor fi ierarhizate, astfel încât candidaţii să ştie unde se derulează cele mai bune cursuri pe fiecare specializare în parte.
- Studiile de licenţă vor putea fi organizate prin învăţământul de zi, seral, cu frecvenţă redusă sau prin învăţământul la distanţă, guvernul reintroducând ID în textul de lege, după ce, proiectul iniţial inventa "învăţământul la distanţă cu frecvenţă redusă".
- În cazul specializărilor în arhitectură, medicină şi medicină veterinară, studiile de licenţă şi cele de masterat vor putea fi comasate în programe unitare cu o durată între cinci şi şase ani. Prevederea se va aplica doar în cadrul învăţământului de zi iar diplomele obţinute vor fi echivalente titlului de master.
- Masteratele vor fi de şase tipuri: master de aprofundare, master interdisciplinar (ce va cuprinde cursuri din două sau mai multe domenii), master de cercetare, master complementar (prin care vor fi urmate cursuri din alte domenii decât cele studiate la nivelul licenţei), master profesional (susţinut în parteneriat cu mediul economic) şi master didactic (pentru cei care vor să urmeze o carieră pedagogică). Universităţile nu vor putea deschide programe de masterat decât dacă dispune de profesori şi conferenţiari titulari pentru cel puţin jumătate di disciplinele aferente respectivului program de studiu.
- Toţi absolvenţii indiferent că au învăţat în universităţi de stat sau private vor susţine două probe în vederea obţinerii licenţei: un examen scris şi prezentarea lucrării de diplomă. În ceea ce priveşte finalizarea studiilor masterale, este obligatorie prezentarea şi susţinerea publică a dizertaţiei, în funcţie de decizia senatului, unirsitatea putând să introducă şi o probă practică.
- Nu mai pot să urmeze doctoratul decât cei care au obţinut în prealabil diploma de master. Doctorandul, ce va deveni "student-doctorand" va fi obligat să publice rezultatele tezei în reviste relevante internaţional. În cazul în care lucrarea este plagiat, titlul de doctor va fi retras
- Pe lângă universităţile de stat şi cele private apar universităţile confesionale, ce vor primi denumirea de institute şi vor putea fi acreditate dacă au un singur program de studiu acreditat. Spaţiile şi dotările acestora vor fi asigurate de cultele religioase.
- O treime din banii pe care universităţile le vor primi de la Ministerul Educaţiei se va acorda pe baza criteriilor de calitate, rectoratele primind dreptul de a gestiona după bunul plac toate fondurile pe care le primesc de la stat.
- În cazul abaterii de la prevederile legale, ministerul va putea să suspende rectorul, să stopeze finanţarea, să nu recunoască diplomele sau să desfiinţeze universitatea.
- Studenţii vor avea un cuvânt de spus în stabilirea orarului şi li se va pune la dispoziţie un ghid, ce va fi publicat pe site-ul universităţii şi va conţine toate informaţiile referitoare la drepturile şi obligaţiile lor. Prin lege, studenţilior li se interzice să se prezinte la cursuri sub influenţa alcoolului sau drogurilor sau să aducă în campus arme, muniţie sau să posede "materiale cu caracter obscen sau pornografic"
Învăţământul universitar
- Se înăspreşte modul de acordare a acreditării programelor de studiu, eliminându-se totodată posibilele interpretări ale legii. Astfel, o universitate îşi va putea deschide programe de studiu doar daca are avizul legal pentru locaţia şi forma de învăţământ respectivă. Mai mult, o universitate va primi acreditarea doar dacă are minimum cinci programe de studiu acreditate iar instituţiile de învăţământ superior care au primit doar nivel intermediar al acreditării, anume autorizarea provizorie nu vor mai putea folosi titulatura de "universitate". Programele de studiu şi universităţile vor fi ierarhizate, astfel încât candidaţii să ştie unde se derulează cele mai bune cursuri pe fiecare specializare în parte.
- Studiile de licenţă vor putea fi organizate prin învăţământul de zi, seral, cu frecvenţă redusă sau prin învăţământul la distanţă, guvernul reintroducând ID în textul de lege, după ce, proiectul iniţial inventa "învăţământul la distanţă cu frecvenţă redusă".
- În cazul specializărilor în arhitectură, medicină şi medicină veterinară, studiile de licenţă şi cele de masterat vor putea fi comasate în programe unitare cu o durată între cinci şi şase ani. Prevederea se va aplica doar în cadrul învăţământului de zi iar diplomele obţinute vor fi echivalente titlului de master.
- Masteratele vor fi de şase tipuri: master de aprofundare, master interdisciplinar (ce va cuprinde cursuri din două sau mai multe domenii), master de cercetare, master complementar (prin care vor fi urmate cursuri din alte domenii decât cele studiate la nivelul licenţei), master profesional (susţinut în parteneriat cu mediul economic) şi master didactic (pentru cei care vor să urmeze o carieră pedagogică). Universităţile nu vor putea deschide programe de masterat decât dacă dispune de profesori şi conferenţiari titulari pentru cel puţin jumătate di disciplinele aferente respectivului program de studiu.
- Toţi absolvenţii indiferent că au învăţat în universităţi de stat sau private vor susţine două probe în vederea obţinerii licenţei: un examen scris şi prezentarea lucrării de diplomă. În ceea ce priveşte finalizarea studiilor masterale, este obligatorie prezentarea şi susţinerea publică a dizertaţiei, în funcţie de decizia senatului, unirsitatea putând să introducă şi o probă practică.
- Nu mai pot să urmeze doctoratul decât cei care au obţinut în prealabil diploma de master. Doctorandul, ce va deveni "student-doctorand" va fi obligat să publice rezultatele tezei în reviste relevante internaţional. În cazul în care lucrarea este plagiat, titlul de doctor va fi retras
- Pe lângă universităţile de stat şi cele private apar universităţile confesionale, ce vor primi denumirea de institute şi vor putea fi acreditate dacă au un singur program de studiu acreditat. Spaţiile şi dotările acestora vor fi asigurate de cultele religioase.
- O treime din banii pe care universităţile le vor primi de la Ministerul Educaţiei se va acorda pe baza criteriilor de calitate, rectoratele primind dreptul de a gestiona după bunul plac toate fondurile pe care le primesc de la stat.
- În cazul abaterii de la prevederile legale, ministerul va putea să suspende rectorul, să stopeze finanţarea, să nu recunoască diplomele sau să desfiinţeze universitatea.
- Studenţii vor avea un cuvânt de spus în stabilirea orarului şi li se va pune la dispoziţie un ghid, ce va fi publicat pe site-ul universităţii şi va conţine toate informaţiile referitoare la drepturile şi obligaţiile lor. Prin lege, studenţilior li se interzice să se prezinte la cursuri sub influenţa alcoolului sau drogurilor sau să aducă în campus arme, muniţie sau să posede "materiale cu caracter obscen sau pornografic"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu