26 sept. 2012

Propunere trimisă de Guvern la FMI: Contract colectiv de muncă negociat obligatoriu în fiecare an pentru salarii

Contractele colective de muncă vor fi negociate obligatoriu în fiecare an în ceea ce priveşte salariile, timpul şi programul de lucru, în caz contrar urmând să fie declanşat conflictul de muncă, iar contractele vor include clauze de protecţie a conducerii organizaţiilor sindicatelor şi patronatelor.

Propunerile modifică forma actuală a Codului de Dialog Social şi au fost primite din partea mai multor organizaţii sindicale şi patronale de către Guvern, care le-a transmis spre aprobare Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.
Agenţia MEDIAFAX a anunţat anterior că Guvernul a propus FMI dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de muncă, posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decât o singură dată şi eliminarea interdicţiei ca în contracte să fie incluse alte drepturi în bani şi natură decât cele din legea în vigoare. Astfel, contractul colectiv de muncă va fi încheiat pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 48 luni, iar părţile pot hotărî prelungirea aplicării contractului pe o durată cel mult egală cu durata iniţială.
Pe lista propunerilor transmisă către FMI şi obţinută de MEDIAFAX se regăseşte şi un articol care stabileşte că anual, în mod obligatoriu, vor fi iniţiate negocieri colective având ca obiect cel puţin salariile, timpul şi programul de lucru, condiţiile de muncă şi formarea profesională.
Negocierea colectivă va avea loc cu cel puţin 60 de zile înaintea expirării contractelor colective de muncă încheiate pe minimum un an sau cu cel puţin 60 de zile înaintea expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiţionale la contractele colective de muncă, în cazul în care acestea sunt încheiate pe mai mult de un an.
Pentru funcţionarii publici, funcţionarii publici cu statut special şi ceilalţi angajaţi din sectorul bugetar, negocierile purtate în vederea încheierii acordurilor colective de muncă sau contractelor colective de muncă vor începe cu cel puţin 60 de zile înainte de fundamentarea proiectelor de buget pentru anul următor, la nivelul fiecărui ordonator de credite, şi vor fi finalizate în cel mult 30 de zile după aprobarea bugetului.
Contractele colective de muncă/ acordurile colective vor cuprinde şi clauze referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale şi patronale, respectiv a reprezentanţilor angajaţilor, care pot fi negociate la un nivel superior faţă de prevederile legale care privesc această protecţie.
Dacă angajatorul refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, angajaţii vor avea dreptul să declanşeze conflictul colectiv.
Comparativ cu legislaţia actuală care stabileşte că, pe toată durata participării la grevă, contractul individual de muncă al angajatului se suspendă de drept şi în perioada suspendării se menţin doar drepturile de asigurări de sănătate, propunerea transmisă FMI prevede că, pe toată durata participării la grevă, contractul individual de muncă se suspendă, dar că în perioada suspendării se menţin drepturile care decurg din acest contract, cu excepţia drepturilor de natură salarială "cu privire la care părţile pot conveni modalităţi de acordare/recuperare ulterior încheierii conflictului".
O altă propunere este ca pentru spaţiile din imobilele aflate în domeniul public sau privat al statului în care îşi desfăşoară activitatea confederaţii sindicale sau patronale să fie încheiate contracte de comodat pe durata existenţei organizaţiilor, iar acestea să primească în concesiune terenuri din proprietatea statului pentru construirea de sedii proprii. În acelaşi timp, bunurile şi serviciile care fac obiectul activităţii sindicale sau patronale sunt scutite de TVA.

Mediafax,
25 sept. 2012

24 sept. 2012

Guvernul propune FMI contracte colective de muncă mai lungi şi sporuri mai multe pentru bugetari


Guvernul a propus FMI dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de muncă, posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decât o singură dată şi eliminarea interdicţiei ca în contracte să fie incluse alte drepturi în bani şi natură decât cele din legea în vigoare.

În acelaşi timp, conform propunerilor Guvernului către Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană şi Banca Mondială obţinute de MEDIAFAX, prelungirea contractului colectiv de muncă nu va mai fi limitată la cel mult 12 luni, extinderea urmând să fie posibilă de câte ori părţile, respectiv societatea şi sindicatele, convin asupra acestui lucru şi pe o durată cel mult egală cu durata iniţială a contractului.
Propunerile modifică forma actuală a Codului de Dialog Social şi au fost primite din partea mai multor organizaţii sindicale şi patronale.
În primăvara anului trecut, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru Codul de Dialog Social, anunţând la acea dată că astfel contractul colectiv de muncă la nivel naţional îşi încetează existenţa, iar salarii mai mari decât salariul minim garantat în plată aprobat de Guvern vor putea fi negociate doar la nivel de unitate, liderii sindicali naţionali pierzând astfel "obiectul muncii" legat de semnarea contractului colectiv la nivel naţional.
Guvernul, condus atunci de Emil Boc (PDL), arăta că este nevoie de o lege a dialogului social "de dreapta", după modificarea Codului Muncii.
Noul Executiv USL a transmis însă FMI o serie de propuneri de modificare a Codului de Dialog Social, care flexibilizează regulile de încheiere a contractului colectiv de muncă.
Astfel, conform propunerii, contractul colectiv de muncă va fi încheiat pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 48 luni, iar părţile pot hotărî prelungirea aplicării contractului pe o durată cel mult egală cu durata iniţială.
Legislaţia actuală stabileşte că un contract colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 24 luni, iar părţile pot hotărî prelungirea aplicării o singură dată, cu cel mult 12 luni.
Contactat de MEDIAFAX, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România, Iacob Baciu, a declarat că intenţia legată de termenele privind încheiarea contractelor colective de muncă este ca negocierile pentru acest tip de contract să înceapă din luna noiembrie, cu circa trei luni înainte de expirare, iar documentul să fie parafat în ianuarie-februarie, pentru a include toate datele fiscale aferente unui an calendaristic. Practica de până acum arată că de cele mai multe ori contractele colective de muncă se aprobă în perioada verii.
El a arătat, de asemenea, că aceste contracte ar urma să fie prelungite ori de câte ori este necesar, nu o singură dată ca în prezent, decizia fiind la aprecierea celor două părţi, respectiv societate-sindicate, şi în funcţie de situaţia economico-financiară a unităţii, cu impact direct inclusiv asupra nivelului de salarizare al angajaţilor.
În documentul aflat în posesia MEDIAFAX se propune şi abrogarea prevederii actuale care stabileşte că prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură, altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal. Este abrogată şi regula conform căreia drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor şi nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În aceste condiţii, în contractele colective de muncă va fi posibil să fie introduse, de exemplu, şi alte sporuri salariale, care exced restricţiile legale actuale.
Prin legea salarizării unitare în sectorul bugetar, adoptată în 2009, sporurile nu pot depăşi 30 la sută din salariul de bază.
În scrisoarea transmisă instituţiilor financiare internaţionale de către ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, se arată că propunerile au fost primite de la o parte dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional, pe baza criticilor formulate de experţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii, şi urmăresc "restabilirea echilibrului între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali".
"Prezentul act normativ, în speţă Legea 62/2011 privind dialogul social, a dus la crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali, dezechilibru care a determinat o creştere a tensiunii în raporturile dintre cele două părţi, însoţită de o tendinţă marcată de acutizare a conflictelor. Amintim cazul sectorului educaţie, unde cadrul legislativ actual nu permite încheierea unui contract colectiv de muncă, şi cazul spitalelor unde nu se pot constitui grupurile de unităţi în vederea demarării negocierilor colective; evoluţia reprezentativităţii confederaţiilor sindicale şi patronale - de la apariţia Legii 62/2011, 4 dintre cele 13 confederaţii patronale şi-au pierdut reprezentativitatea în timp ce confederaţiile sindicale şi-au menţinut-o; scăderea drastică a numărului de contracte colective de munca încheiate la nivel de unitate şi neîncheierea niciunui contract colectiv de muncă la nivel de ramură, blocarea activităţii Consiliului Economic şi Social, refuzul fundamentat al Băncii Naţionale a României de a face parte din Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social", se arată în scrisoare.
Guvernul aşteaptă avizul instituţiilor financiare internaţionale înainte de a aproba aceste modificări

15 sept. 2012

Sistemul de acumulare, recunoastere si echivalare a creditelor profesionale transferabile pentru anul precedent


Extras din OMECTS 5562/2011:
   Art. 13. - Personalul didactic, de conducere, de indrumare si de control depune, in perioada 1-15 septembrie, la secretariatul unitatii de invatamant in care functioneaza un dosar care va contine cererea de echivalare si copii in conformitate cu originalele ale diplomelor care atesta participarea la formele de organizare a formarii continue pentru care solicita echivalarea in credite profesionale transferabile, validate prin semnatura solicitantului.
   Art. 14. - Responsabilul cu dezvoltarea profesionala din unitatea de invatamant depune la consiliul de administratie al unitatii de invatamant dosarele personalului didactic, de conducere, de indrumare si de control care solicita echivalarea in credite profesionale transferabile a unor forme de organizare a formarii continue.
   Art. 15. -  La nivelul fiecarei unitati de invatamant se constituie prin decizie a directorului o comisie pentru echivalarea in credite profesionale transferabile a formelor de organizare a formarii continue enumerate la art. 8.
   Art. 16. - Comisia este alcatuita din urmatoarele persoane:
   a) directorul unitatii de invatamant;
   b) responsabilul cu dezvoltarea profesionala;
   c) un profesor metodist de la casa corpului didactic.
   Art. 17. - Comisia se intruneste in intervalul 20-30 septembrie al fiecarui an scolar si analizeaza dosarele personalului didactic, de conducere, de indrumare si de control care solicita echivalarea.

OMECTS nr. 5624 / 31.08.2012



Adresa FSLI catre MECTS

Adresa FSLI catre prim-ministrul Victor Ponta

10 sept. 2012

OG 17/2012

Conform prevederilor Ordonantei Guvernului 17/23.08.2012, plata neefectuata a sumelor stabilite prin hotarari judecatoresti reprezentand drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2012, se va realiza in aceleasi conditii cu cele prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011, ale carei dispozitii se aplica in mod corespunzator.

Textul integral al ordonantei: 

Art 14 din OG 17/2012 face trimitere la:

ORDIN nr. 5635/31.08.2012 privind structura anului şcolar 2012 – 2013

1 sept. 2012

Legea Dialogului Social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial

Legea dialogului social Nr. 62/2011 a fost publicată, pe 31 august, în Monitorul Oficial, partea I, Nr. 625/31.VIII.2012, în temeiul art. 80 din Legea Nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii Nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I din 30 mai 2012, dându-se textelor o nouă numerotare.